Unii oameni au ajuns la concluzia că dieta alcalină crește pH-ul organismului, ceea ce înseamnă că-i scade din aciditate și îi crește alcalinitatea.
Susținătorii dietei spun că acest lucru promovează slăbirea și ajută împotriva mai multor boli cronice. Cu toate acestea, nu există dovezi care să demonstreze acest lucru.
Unele cercetări sugerează că urmarea unui regim alcalin ar putea îmbunătăți sănătatea persoanelor cu boli renale. Totuși, rezultatele nu se obțin schimbând pH-ul sângelui.
Mai degrabă, acest tip de dietă încurajează oamenii să prefere fructe și legume în schimbul cărnurilor procesate și produselor lactate cu conținut ridicat de grăsimi. Din acest motiv, poate deveni o metodă de îmbunătățire a sănătății.
Există diverse studii care arată în ce măsură alimente cu aciditate scăzută ameliorează funcțiile organismului, chiar dacă nu duc și la creșterea valorilor pH-ului.
În ce constă de fapt dieta alcalină?
Cunoscută și ca dietă acid-alcalină, pornește de la premiza că o alimentație alcalinizantă poate influența pH-ul.
Metabolismul – mecanismul care transformă alimentele în energie – este uneori comparat cu focul. Ambele procese implică o reacție chimică în care se descompune o masă solidă. Cu toate acestea, reacțiile chimice din corpul au loc lent și controlat, nu rapid și hazardat.
Când lucrurile ard, un reziduu de cenușă este lăsat în urmă. În mod similar, alimentele odată consumate lasă reziduuri sau deșeuri metabolice.
Aceste deșeuri metabolice pot fi alcaline (neutre) sau acide. Adepții dietei susțin că ele pot afecta în mod direct aciditatea corpului.
Cu alte cuvinte, dacă mănânci alimente care lasă un reziduu acid, sângele va fi mai acid. În schimb, alimentele care lasă cenușă alcalină fac sângele mai alcalin.
Conform acestei ipotezei, se crede că cenușa acidă crește vulnerabilitatea la tot felul de boli, în timp ce cenușa alcalină este considerată protectoare.
Alegând mai multe alimente alcaline, ar trebui să poți să-ți ”alcalinizezi” corpul și să percepi schimbări favorabile în starea de sănătate.
Componentele alimentare care lasă o cenușă acidă includ proteine, fosfați și sulf, în timp ce componentele alcaline includ calciu, magneziu și potasiu.
Dacă ar fi să realizăm o clasificare a alimentelor în funcție de ponderea alcalină sau acidă, am avea 3 grupuri:
- Acide: Carne roșie, carne de pasăre, pește, lactate, ouă, cereale, alcool.
- Neutre: Grăsimi naturale, amidonoase și zaharuri.
- Alcaline: Fructe, nucifere, legume și leguminoase.
Despre pH-ului corpului
Dacă tot am adus în discuție dieta alcalină, este important ca fiecare să înțeleagă cum stau lucrurile cu pH-ul. E totul simplu, unitatea de măsură arată cât de acid sau alcalin este un compus.
Valorile sunt cuprinse între 0 și 14:
- Acid: 0,0–6,9
- Neutru: 7,0
- Alcalin (sau bază): 7,1–14,0
Mulți susținători ai regimului sugerează că oamenii monitorizează pH-ul urinei, pentru a se asigura că este alcalin (peste 7) și nu acid (sub 7). Totuși, nu e foarte relevant, pH-ul variază foarte mult în interiorul corpului.
În timp ce unele părți sunt acide, altele sunt alcaline. Nu există un nivel stabilit.
Stomacul conține o încărcătură de acid clorhidric, ducând valorile pH-ului în intervalul 2-3,5, care înseamnă foarte acid. Dar această aciditate este necesară pentru a descompune alimentele.
Pe de altă parte, sângele uman este întotdeauna ușor alcalin, cu un pH de 7,36–7,44. Iar când pH-ul sângelui nu se mai încadrează în intervalul normal, poate fi fatal dacă este restabilit.
Din fericire, la astfel de dezechilibre se ajunge numai în anumite stări de boală, cum ar fi cetoacidoza diabetică, înfometarea sau abuzul de alcool.
Ce beneficii posibile are dieta alcalină?
Nu există dovezi concrete că o alimentație alcalinizantă poate crește pH-ul sângelui. Totuși, unele cercetări sugerează că un astfel de regim poate îmbunătăți sănătatea, deși nu în modul în care susțin adepții săi.
Dietele alcaline ”obligă” la reducerea consumului de carne grasă și procesată, dar încurajează oamenii să prefere mai mult fructe și legume, categorii cu multiple beneficii.
Iată câteva dintre avantajele unui regim alcalin, evidențiate de susținători, dar nu în totalitate de oamenii de știință:
Încurajează slăbirea
O dietă alcalină tinde să fie redusă în calorii, deci poate ajuta la slăbit. Dar multe strategii reușesc. Procesul depinde de consumul a mai puține calorii decât poate corpul să ardă.
Dietele hipocalorice și sărace în grăsimi, ca de pildă dieta daneză, pot facilita pierderea în greutate. Dar numai când se menține nivelul de activate fizică și o dietă diversificată (bineînțeles, bine echilibrată nutritiv).
Îmbunătățește funcția renală
Creșterea pH-ului urinei poate avea în multe cazuri un impact pozitiv.
Conform unui studiu, dieta tipică a americanilor este foarte acidă și poate suprasolicita rinichii. La pacienți cu afecțiuni renale, scăderea acidității pH-ului poate ameliora simptomele sau chiar încetini cursul bolii.
Însă pentru majoritatea bolnavilor, nu e nevoie să urmeze o alimentație alcalinizantă specifică. În schimb, se dovedește de folos o diminuare a aportului de proteine din surse de origine animală.
Previne și chiar tratează afecțiunile cardiace
La nivel mondial, bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces, factori favorizanți din sectorul stil de viață fiind dezechilibrele alimentare și sedentarismul.
Dietele alcaline pot ridica în mod natural valorile hormonilor de creștere, dar rezultatele studiilor nu sunt pe deplin concludente. Cercetările descoperă că hormonul de creștere susține compoziția corpului și atenuează factorii de risc ai bolilor cardiace.
De asemenea, fiind sărace caloric și ca pondere de grăsimi, tind să faciliteze în mod natural o greutate normoponderală, scăzând totodată riscurile bolilor cardiace. Același lucru se obține și dacă se exclud cărnurile roșii și mezelurile.
Îmbunătățește nivelul hormonilor de creștere
O mai bună sănătate a inimii este doar un beneficiu potențial ce decurge din valorile ridicate ale hormonilor de creștere.
Îmbunătățirea acestor valori poate promova, de asemenea, o mai bună funcționare a creierului, în special a părții cognitive.
Exisă dovezi că hormonul de creștere îmbunătățește calitatea vieții în general. Din păcate, conexiunea cu dieta alcalină nu prea are susținere.
Reduce durerile de spate
Și pe această temă s-u efectuat studii, unele sugerând că suplimentarea dietei cu minerale alcaline ar putea ajuta la atenuarea durerilor de spate.
Această cercetare nu testează în mod direct beneficiile unui regim alcalinizant. Astfel, lipsește certitudinea că pot ajuta în cazul durerilor cronice.
Previne osteoporoza
Osteoporoza este un factor de risc major pentru fracturi osoase, în special la persoane în vârstă și la femei. Se pare că o dietă preponderent alcalină poate reduce cantitatea de calciu care se elimină prin urină, diminuând și riscul de osteoporoză.
Cu toate acestea, încă o dată, nu există divezi concrete care să susțină afirmația.
Acestea fiind spuse, consumul de mai multe fructe și legume poate îmbunătăți sănătatea oaselor. Dietele alcaline sunt bogate în aceste alimente. De asemenea, au tendința să fie săracă în proteine, ceea ce susține sănătatea oaselor și a mușchilor.
Prin urmare, este puțin probabil ca o dietă alcalină să prevină osteoporoza. Dietele alcaline extrem de scăzute de proteine pot fi, de asemenea, un factor de risc pentru osteoporoză. O strategie mai bună este să consumi mai multe proteine, fructe și legume slabe.
Previne cancerul
Afirmația nu are o bază științifică, însă susținătorii sunt de părere ca o dietă alcalină poate stopa evoluția tumorilor și poate veni în sprijinul chimioterapiei.
În favoarea acestei idei vine însă un studiu din 2010, prin care se aduc dovezi că reducerea consumului de carne și consumul mai multor fructe, legume și cereale integrale ar putea preveni cancerul.
Totodată, s-a descoperit că printr-o dietă de tip mediteranean și o alimentație bogată în vitamina C, vitamina A și fibre, s-ar putea diminua riscurile de cancer.
American Cancer Society (ACS) recomandă doar o dietă similară cu cea alcalină, dar nu identică. ACS propune evitarea alimentelor procesate, a băuturilor răcoritoare și a alimentelor bogate în grăsimi, fiind mult mai benefic să predomine vegetale precum fructe, legume și cereale.
Protejează masa musculară
Înaintarea în vârstă vine cu o mulțime de baiuri, printre care și pierderea masei musculare. Fenomenul crește riscul de căderi și fracturi, contribuind la diminuarea forței fizice și la apariția durerilor cronice.
Totul este dovedit printr-un studiu din 2013, unde se arată că o dietă alcalină poate îmbunătăți sănătatea musculară.
Ce alimente trebuie să cuprindă dieta alcalină și care nu?
Persoanele interesate treacă pe un regim alcalin ar trebui să mănânce mai multe alimente cu aciditate redusă:
- Fructe: citrice, curmale, stafide, grapefruit, roșii, smochine, banane coapte, avocado, migdale etc.;
- Legume: ciuperci, spanac, ridiche neagră, castraveți, broccoli, usturoi, ghimbir, fasole verde, varză, țelină, sfeclă roșie, orz etc.;
- Semințe;
- Leguminoase, cum ar fi linte, năut;
- Tofu.
Lintea, tofu și unele semințe, surse bune de proteine, trebuie consumate în cantități suficiente pentru a compensa eliminarea produselor lactate și a cărnii.
Se vor evita în schimb alimentele cu pH-ul foarte acid:
- Produsele lactate, cum ar fi brânza și laptele;
- Mâncarea procesata;
- Peştele;
- Cafeaua;
- Alcoolul;
- Băuturile carbogazoase.
Surse :
