Ce trebuie să știi despre regimurile disociate?

Cele mai vizualizate

Dieta disociată se numără printre cele mai răspândite regimuri alimentare de slăbit, ce au ca scop activarea digestiei și evitarea încetinirii metabolismului. Alimentele, combinate corect, pe de o parte, ajută la purificarea organismului, pe de alta, la regăsirea și la menținerea formei fizice.

Cuprins:

Ce este dieta disociată?

Cel care a pus bazele regimului disociat, a fost medicul de naționalitate americană William Howard Hay, în anul 1911. Dieta se bazează pe ideea că în organism pot exista dezechilibre cauzate de acumulări de reziduuri metabolice și digestive.

Teoria lui Hay pornește de la faptul că unii nutrienți, combinați într-un mod ”nefericit”, încetinesc digestia. Mecanismul are rolul să transforme alimentele consumate, în substanțe ușor de asimilat. Din moment ce corpul nu mai reușește să le elimine, într-un final, acestea vor cauza variate probleme de sănătate.

Dieta disociata: Principalele reguli

Varianta clasică a regimului disociat și derivațiile sale se bazează pe câteva reguli stricte, care interzic ”amestecurile” la o singură masă sau chiar în aceeași zi:

Regula numărul 1: Fiecare masă va include un singur aliment. Dacă vor fi prezente două sau mai multe alimente, acestea trebuie să facă parte din aceeași categorie.

Regula numărul 2: Niciodată, pe aceeași farfurie, nu se vor regăsi feluri de mâncare proteice cu altele bogate în carbohidrați, în special în glucide simple.

Regula numărul 3: În dieta disociată trebuie evitat și ”parteneriatul” între sursele proteice de origine diversă (carne cu pește, produse lactate cu legume, etc.).

Regula numărul 4: Întotdeauna, alimentele cu un coținut ridicat de carbohidrați complecși vor fi consumate separat de cele în care predomină carbohidrații simpli.

Regula numărul 5: În niciun caz, mesele principale nu se vor finaliza cu ”tradiționalul” fruct sau desert. În schimb, acestea se pot consuma ca gustare între mese.

Regula numărul 6: Pentru recăpătarea echilibrului și detoxifierea organismului, alimentele vegetale (fructele și legumele) devin o prezență obligatorie în regimul disociat.

Regula numărul 7: Însă același regim impune limite cu privire la includerea în meniul zilnic a felurilor de origine animală. Acestea ”sensibilizează” organismul și-l predispun maladiilor.

Regula numărul 8: Alimentele care conțin carbohidrați se vor consuma, preferabil, în prima parte a zilei, urmând sa lipsească de la ultima masă.

Regula numărul 9: Felul de mâncare cel mai ”abundent” caloric va fi la prânz și sub nicio formă, nu vei amesteca proteinele și carbohidrații.

Regula numărul 10: Cina, pe cât posibil, va fi ”guvernată” de alimente proteice, ce pot fi înlocuite și cu surse vegetale de carbohidrați complecși (legume, cereale integrale).

Cum funcționează dieta disociată?

Niciuna dintre regulile propuse nu este întâmplătoare. O serie de transformări mecanice și reacții chimice / enzimatice, toate strâns legate între ele, condiționează de fapt procesul digestiv.

În timp ce digestia și absorbția carbohidraților simpli (zaharuri) este foarte rapidă, alimentele bogate în amidon implică un mecanism digestiv mult mai complex, finalizat în intestinul subțire. Amidonul, cu o pondere majoră în carbohidrații complecși, se regăsește în pastele făinoase, soia, orez, cartofi, etc.

Pe de altă parte, ”prelucrarea” alimentelor proteice are loc într-un mediu particular acid, cu o valoare a pH-ului mai mică de 7. Spre deosebire, transformarea carbohidraților se face într-un ambient alcalin (un pH alcalin este inferior valorii de 7). Condiții similare înhibă activitatea enzimelor responsabile de digestia carbohidraților.

Concret, principiul după care funcționează dieta disociată, susține că amestecând la aceeași masă categorii nutritive diferite (carbohidrați și proteine, surse diferite de carbohidrați, surse variate de proteine etc.), va rezulta un ambient mai puțin prielnic atât pentru digestia carbohidraților, cât și pentru absorbția proteinelor.

Ce consecințe pot avea amestecurilor nepotrivite?

Conceptul, adoptat și prelucrat de alți ”autori”, a dat naștere și altor versiuni de regimuri disociate. Însă oricare ar fi particularitățile strategiei de bază, fiecare variantă este ”inspirată” (cel puțin în parte) de asocieri alimentare potrivite.

Nerespectarea regulilor de bază poate compromite asimilarea nutrienților și, în consecință, apariția dezechilibrelor. Astfel, dacă la aceeași masă apar 2 alimente ce necesită procese digestive diferite (digestia poate fi alcalină sau acidă), inevitabil, te vei confrunta cu așa-zisa digestie lentă.

Reducerea timpilor de absorbție a nutrienților predispune organismul la felurite tulburări, care interesează în special tractul gastrointestinal:

  • Digestie prelungită / parțială;
  • Fermentarea alimentelor consumate;
  • Senzație de greutate abdominală;
  • Aciditate gastrică, balonare, constipație etc.

Care sunt combinațiile alimentare potrivite?

În general, ”susținătorii” dietelor disociate consideră că pentru favorizarea proceselor digestive, soluția optimă o reprezintă felul de mâncare unic. Dar așa cum există alimente ce pot fi combinate fără probleme, există și categorii incompatibile între ele.

Este ușor să dai greș, însă nu și dacă vei evita să amesteci:

  • Variate tipuri de carbohidrați (carbohidrați simpli cu cei complecși: ouă cu pâine, fructe cu pâine etc.);
  • Variate tipuri de proteine (carne cu pește, carne cu ouă, pește cu ouă, brânzeturi cu ouă etc.);
  • Alimentele care necesită o digestie alcalină, cu cele care implică o digestie acidă.

De regulă, în categoria alimentelor ale căror mecanisme digestive necesită un mediu alcalin (bazic), sunt incluse sursele de carbohidrați:

  • Paste făinoase,
  • Orez,
  • Legume,
  • Unele fructe (castane, banane, nuci etc.),
  • Dulciuri,
  • Miere etc.

Din grupul alimentelor pentru care digestia are loc într-un un mediu acid, fac parte sursele de proteine:

  • Carne albă și roșie,
  • Produse lactate,
  • Mezeluri,
  • Derivate din lapte,
  • Unele tipuri de fructe (piersici, prune, citrice, mere, pere, căpșuni etc.).

Fiecare model alimentar deține aspecte pozitive, dar și negative. Înainte de a te decide să-ți schimbi măcar o parte din rutina zilnică, trebuie să le cunoști în amănunt pe fiecare.

Așadar, oricare ar fi alegerile tale, nu uita ca dieta disociată nu este un miracol. Nu este nici măcar dieta Rina despre care ai auzit atât de multe lucruri frumoase. La urma urmei, orice dietă de slăbire constituie doar o metodă să-ți recuperezi forma fizică și uneori sănătatea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Articole recomandate

Holera: Simptome, tratament

Holera este o infecție cauzată de bacteria Vibrio cholerae, care afectează cea mai mare parte a intestinului subțire. Această infecție se poate...

Articole recomandate