Înfometarea în cura de slăbire este o practică aleasă în mod obișnuit de către persoane doritoare să facă pace cu cântarul și kilogramele. Dar nu pentru că ar fi eficientă cu adevărat.
Totuși, perceperea greșita a conceptului de slăbire încurajează în continuare astfel de metode, mai ales când se speră la o slăbire rapidă. Dar poate fi această slăbire de durată?
Cu toate informațiile care aproape că sufocă audiența (nu doar din online), dar multe dintre ele inexacte, se poate dovedi destul de complicat să știi cum să-ți organizezi programul alimentar.
Cine are experiență cât de cât cu dietele și s-a documentat, probabil a remarcat că multe se bazează pe o alimentație hipocalorică și chiar pe perioade de pauze alimentare, cu aport caloric zero.
La polul opus se află dietele care încurajează mesele frecvente, eventual tot la 2 ore. Conform susținătorilor, aceste programe alimentare activează metabolismul, facilitând slăbirea fără înfometare.
Mai există apoi diete care pentru a favoriza scăderea ponderală și menținerea, se bazează pe un program de masă strict, cu 3 mese și absența totală a gustărilor. Și ca să te lămurești e foarte simplu. Doar vezi în descriere regimul danez de 13 zile.
Cu atâtea informații contradictorii, e de așteptat să avem dubii și mereu semne de întrebare:
- Dacă nu măncăm suficient sau destul de des, riscăm să ne îngrășăm?
- Și dacă e așa, cu ce frecvență ar trebui să mâncăm?
- Din ce motive, chiar mâncând puțin, continui să pui pe tine kilograme?
Răspunsurile sunt chiar sub ochii tăi!
Cât de eficace e înfometarea în cura de slăbire?
Este bine de știut că dorind să pierdem în greutate și să ne menținem pe termen lung, dietele drastice nu ne sunt de foarte mare ajutor. După o vreme, pot cauza o creștere în greutate neașteptată și se întâmplă deoarece:
- Dieta propriu-zisă este prea greu de respectat;
- Lipsește diversitatea categoriilor de alimente;
- Corpul este lipsit de nutrienții esentiali de care are nevoie;
- Carențele nutritive duc la un consum energetic inferior;
- Apar poftele, cu precădere pentru alimente calorice, bogate în zahăr și grăsimi.
Uite-așa, mâncând total necumpătat, oamenii ajung cu mult mai multe calorii asimilate decât au într-adevăr nevoie. Totul duce înspre o creștere ponderală sigură.
Mese frecvente
Mulți nutriționiști recomandă un program alimentar care să includă mese / gustări la fiecare 2-3 ore. Astfel de diete pot funcționa tocmai pentru că ajută la evitarea:
- Stării de înfometare;
- Mâncatului cu poftă;
- Alimentației necorespunzătoare;
- Încetinirii metabolismului;
- Scăderii valorilor glicemiei;
- Lipsei de focalizare și motivație;
- Carențelor de energie.
Reducerea frecvenței meselor
La polul opus se află specialiști care nu sunt deloc de acord cu cele 5 mese zilnice, motivând că grăbirea timpului de așteptare dintre mese poate duce la:
- Creștere semnificatvă în greutate;
- Probleme ale aparatului digestiv;
- Ridicarea nivelului glucozei din sânge;
- Afectarea sistemului cardiovascular;
- Adăugarea prea multor calorii în organism.
Nutriționiștii care nu aprobă mâncatul atât de des sunt de părere că un regim hipocaloric are efecte asupra metabolismului, dar altele decât cele așteptate. Ba mai mult, consideră ridicolă teoria cu creșterea în greutate provocată de înfometare.
Ideile pe care le promovează se deosebesc de ideile ”rivalilor”. Conform părerilor exprimate de această categorie, restricțiile calorice influențează viteza cu care o persoană slăbește nu dacă slăbește sau nu.
În același timp, declară că cine vrea să slăbească prin diminuarea drastică a caloriilor nu va câștiga kilograme. Iar ca argument continuă spunând că după principiul ”opoziției”, cum că înfometarea duce la îngrășare, persoanele anorexice ar fi și ele grase.
Pe scurt, în aceeași opinie a celor care susțin dietele restrictive, regimul alimentar ar trebui foarte bine gestionat, cu porții mici și mese puține ca număr.
Gustările / mesele frecvente nu funcționează când scopul e slăbirea. Întrucât înmulțindu-se numărul ocaziilor de a consuma un aliment, se inmulțesc și kilogramele.
Prin urmare, cât de des ar trebui sa mâncăm?
Cea mai bună modalitate de a determina cât de des ar trebui să mănânci este să îți evaluezi programul și să ții un jurnal alimentar. Notează totul despre momentul în care ai cea mai mare probabilitate să-ți fie poftă pe mâncare și când ai cea mai mare probabilitate să simți foamea reală.
Acestea sunt momente potrivite pentru a programa mese și gustări.
Ar fi bine să notezi și orele din timpul zilei cand te simțiți fără energie. Este foarte probabil să-ți fie foame, să ai corpul deshidratat sau pur și simplu obosit în acele ocazii.
Analizează și programul de somn. Asigură-te că te odihnești îndeajuns și că bei suficientă apă pentru a nu te deshidrata. Apoi planifică-ți mesele așa încât acele stări de epuizare să nu mai apară ca o consecință a perioadelor de foame.
Perioada de timp dintre mese depinde de nivelul de activitate, de starea de sănătate și de cerințele nutritive pe care fiecare organism le are.
De exemplu, bolnavi cu afecțiuni cronice precum diabetul au obiceiuri alimentare stricte și mănâncă zilnic cam la aceleași ore pentru a stabiliza nivelul glucozei din sânge.
Programul fiecăruia este diferit. Dar nu te-ngrijora dacă rutina ta alimentară diferă de tot ce apare în online sau offline. Ceea ce contează mai mult este calitatea nutrienților și sănătatea generală a organismului.
Pentru a rămâne o persoană sănătoasă și activă, mănâncă de câte ori simți nevoia. Însa mare atenție la ce și cât mănânci. Alege alimente hrănitoare, cu nutrienți de calitate (nu cu calorii goale), tocmai pentru a menține un aport caloric ponderat, nu excesiv.
Surse:
