Urmarea unui regim hipocaloric nu e mereu cea mai bună opțiune. Renunțarea la prea multe calorii, un timp prea îndelungat, poate avea un impact nefast asupra organismului. Iar rezultatele așteptate, ca de pildă slăbirea, să nu mai apară niciodată.
Pentru cine dorește să piardă niște kilograme, cea mai eficace măsură consta în tăierea caloriilor.
Logic, deficitul caloric obligă corpul să consume din rezervele energetice proprii. Dar excesul de zel nu are o bună reputație în toată această încercare de a ajunge la o greutate inferioară.
Cuprins:
- Un regim hipocaloric poate compromite funcționarea corpului uman
- La ce efecte poate duce un regim hipocaloric exagerat?
Un regim hipocaloric poate compromite funcționarea corpului uman
Din nefericie, există și diete drastice, bazate pe programe alimentare cu mult mai puține calorii de câte poate suporta organismul și recomandă nutriționiștii.
Problema nu e una crucială dacă durează câteva zile sau săptămâni. Ci când se prelungesc, până ce degenerează în probleme medicale grave.
Deficitul caloric și instinctul de supraviețuire
Diminuarea excesivă a caloriilor necesare declanșează în organism niște semnale de alarmă. Simțind starea de criză, acesta începe să depoziteze grăsimile, adică fix straturile de care vrei să scapi.
Din instinctul de supraviețuire păstrat din vremuri stră-stră-străvechi, conștiincios de altfel, corpul înmagazinează cantitatea maximă de nutrienți și totodată de calorii ce i se oferă cu fiecare îmbucătură ajunsă în sucurile gastrice.
La mare căutare sunt lipidele sau grăsimile, macronutrienți care în fiecare gram încorporează nu mai puțin de 9 calorii. Comparativ cu cât poate ”concurența”, adică proteinele și carbohidrații (fiecare gram are 4 calorii), lipidele sunt surse extrem de prețioase de energie.
Iar organismul are nevoie de energie ca să poată susține toate funcțiile de bază (digestie, respirație, flux sanguin etc.) și contracțiile musculare rezultate din activitatea fizică.
Ce se întâmplă apoi este ușor de intuit.
Deficitul favorizează starea de criză
Din cauza carenței de ”carburant”, pentru că nu poate periclita mecanismele esențiale vieții, corpul renunță la procesul de slăbire.
Ba mai mult, condiția de criză și instictul de conservare îl forțează să încetinească și mai mult metabolismul bazal. Adică fix cantitatea de energie consumată în repaus.
Așa se explică de ce un regim hipocaloric urmat în maniera exagerată poate duce la plafonări, inclusiv la blocarea scăderii în greutate.
Dar absența ori limitarea slăbirii nu rămâne singura consecință negativă.
- 4 Metode pe care să nu le alegi niciodată dacă vrei să slăbești
- Dieta Rina vs. dieta Bulletproof! – Află ce le aseamănă și ce le deosebește!
- 6 Categorii de alimente de care ai nevoie in dieta mediteraneana
La ce efecte poate duce un regim hipocaloric exagerat?
Oboseală accentuată
Lipsa de energie și starea de epuizare permanentă se numără printre primele efecte ale înfometării chiar și pe termen scurt. Cine nu mănâncă suficient se va simți obosit mai mereu.
Dar necesarul caloric este greu de identificat. În medie, se poate porni de la 1.200 de calorii pentru femei și 1.800 de calorii pentru bărbați.
Însă este vorba despre un minim, la care se adaugă și alte variabile. Fiecare persoană are o compoziție corporală diversă, la fel și alți parametri (greutate, înălțime) sau un alt nivel de activitate fizică (unii sunt mai sedentari, alții mai activi).
Senzație de foame
Foamea intensă și mai ales poftele care pot însoți un regim hipocaloric au o explicație științifică. Diminuarea drastică a numărului de calorii afectează nivelul unor hormoni care controlează apetitul. Este vorba despre:
- Grelină, responsabilă de starea de foame;
- Leptină, răspunzătoare cu sațietatea.
S-a constatat că tăierea caloriilor poate produce stări accentuate de foame și poate declanșa pofte atât la persoane normoponderale, cât și la cele supraponderale.
Creștere în greutate
În mod abstract, programele alimentare foarte puțin permisive pot duce la îngrășare pe termen lung.
Pe de o parte, se întâmplă din cauza încetinirii vitezei metabolismului. Odată ce corpul revine la rutina precedentă va face tot posibilul să conserve fiecare gram de grăsime introdus prin alimentație.
Pe de altă parte, restricțiile calorice stimulează secreția cortizolului, hormonul stresului. Totodată, studiile arată corelația între nivelulul cortizolului, percepția de foame și mărirea stratului de grăsime abdominală.
Carențe nutriționale
Mecanismul de slăbire impune o alimentație hipocalorică. Însă când aceasta devine o rutină și regimul se prelungește, foarte probabil, încep să se verifice tot felul de lipsuri printre rezervele de macro și micronutrienți.
În general, se constată un minus la carbohidrați și la proteine. Apoi, tot pe pierdere pot fi stocurile de calciu și magneziu, de vitamina A și de B-uri.
Pentru a nu lăsa organismul să sufere din cauza privării de nutrienții esențiali, National Institutes of Health a creat un tabel cu substanțele nutritive, iar în corespondența fiecăreia, doza zilnică recomandată (DZR), valabilă la persoanele sănătoase, de greutate medie.
Probleme medicale serioase
O consecință a insuficienței nutriționale poate fi apariția unor probleme de sănătate sau / și complicații ale celor deja existente.
Poate fi vorba despre tulburări și afecțiuni fizice și mentale, precum:
- Constipație;
- Anemie;
- Infertilitate;
- Dureri de cap;
- Căderea părului;
- Reducerea densității osoase;
- Pierderea masei musculare;
- Anxietate și iritabilitate;
- Stări depresive;
- Dificultăți de concentrare;
- Slăbirea imunității;
- Disfuncții ale tiroidei;
- Probleme dentare etc.
Bun de știut!
Toate aceste indicii ar trebui să dea de gândit oricui plănuiește să slăbească. Înfometarea fără dram de măsură nu e tocmai o idee inteligentă. Iar pentru câteva kilograme în minus nu merită asumarea atâtor riscuri.
Greutatea ideală se poate atinge slăbind treptat, nu dintr-odată, prin diete hipocalorice controlate și echilibrate din punct de vedere al nutrienților.
Surse:
