Cu o siguranță aproape absolută, despre alimentația vegană se poate declara că este sănătoasă și completă. Cu puțină grijă și un plan atent, poate furniza toate categoriile de nutrienți necesari:
- Creșterii și dezvoltării organismului,;
- Funcționării corecte a organelor, aparatelor și sistemelor din corp.
Însă doar pentru că începi un regim vegan nu înseamnă că mănânci sănătos. Mulți vegani, prea siguri pe ei, calcă în străchini. Probabil că nici nu-și dau seama câte greșeli fac.
5 Greșeli comune în alimentația vegană și cum se pot evita
Un regim bazat exclusiv pe o alimentație vegetală nu echivalează cu un regim sănătos. Doar pentru că veganismul implică renunțarea la carne, la produse lactate și la orice de origine animală, nu garantează un stil de viață sănătos.
Uite exemplul cartofilor prăjiți în orice tip de ulei vegetal. Deși conțin ingrediente vegetale în proporție de 100 %, sunt departe de a fi sănătoși. Totuși, mulți care trec la regimul vegan cred că îi pot include în alimentație, convinși că nu greșesc deloc.
Acesta nu rămâne însă singurul exemplu negativ în alimentația vegană. Mai urmează:
1. Nu se integrează vitamina B12
Vitamina B12 (cobalamină), prezentă preponderent în produse de origine animală, desfășoară roluri importante:
- Formarea globulelor roșii;
- Dezvoltare cerebrală;
- Menținerea densității osoase;
- Protejarea ochilor;
- Sănătatea mentală etc.
Un regim exclusiv vegetal poate duce la carențe serioase:
- Dureri de cap;
- Oboseală;
- Furnicături;
- Amețeli;
- Probleme cognitive;
- Paloare;
- Depresii;
- Iritabilitate.
Rezolvare
Pentru a integra această vitamină, se poate recurge la:
- Surse vegetale (alge marine, ciuperci, drojdii);
- Suplimente alimentare.
- Zincul în alimentația sănătoasă – 5 Beneficii neașteptate
- Vrei sa slăbești cu morcovi? Ce proprietăți și beneficii au? Cum îi poți consuma?
- Un măr pe zi ține medicul departe și ajută la slăbire – Ce beneficii au merele?
2. Se neglijează importanța fierului
Un punct sensibil este și carența de fier, un alt micronutrient cu funcții esențiale, care intervine într-o mulțime de mecanisme. Printre altele:
- Favorizează sinteza hemoglobinei;
- Asigură oxigenarea celulelor;
- Contribuie la reglarea temperaturii corporale;
- Garantează rezistența la îmbolnăviri;
- Este de folos împotriva stresului.
Când organismul duce o lipsă acută de fier, începe să sufere. Iată și câteva semnale de alarmă:
- Confuzie mentală;
- Oboseală;
- Letargie;
- Anemie;
- Imunitate scăzută;
- Unghii fragile;
- Constipație.
Rezolvare
Încă o dată, regimul permite și integrarea acestui nutrient. Ca alternative pentru carne (principala sursă de fier), ajunge să consumi:
- Leguminoase (fasole, linte etc.);
- Legume cu frunză verde (în special spanac);
- Cereale integrale, germeni de grâu;
- Fructe nucifere și semințe.
Pentru a ajuta la absorbția fierului, este importantă completarea cu alimente bogate în vitamina C.
3. Se crede că toată alimentația vegană e sănătoasă
Este foarte adevărat că dieta vegană are o mulțime de efecte favorabile asupra siluetei și sănătății:
- Ajută la menținerea siluetei;
- Facilitează scăderea în greutate;
- Protejează aparatul cardiovascular;
- Previne diabetul zaharat;
- Reduce riscurile de cancer etc.
Însă nu tot ce zboară se mănâncă. Și nu tot ce conține exclusiv ingrediente vegetale e sănătos și hrănitor. Prin urmare, trebuie să ai controlul asupra tuturor nutrienților care compun meniul zilnic.
Multe alimente vegane procesate includ conservanți și diverși aditivi care numai sănătoși nu sunt. Iată de ce nu lua de bun tot ce aparent este vegan, ci controlează etichetele.
Rezolvare
Pentru ca un aliment vegan să fie sănătos depinde de aportul nutritiv, adică de cantitatea de micro și macronutrienți. Dacă în compoziție apar substanțe greu de pronunțat, mai bine renunță.
4. Există convingerea că lipsește diversitatea
Mai devreme sau mai târziu, mulți vegani, mai cu seamă proaspăt inițiați, se plâng de meniurile limitate. Dar indiferent dacă e un prânz la domiciliu sau o cină la restaurant, alimentația vegană e departe de a fi limitată.
Legumele, cerealele și fructele acoperă o pondere importantă în dieta vegană. Dar nu trebuie să-ți construiești un meniu exclusiv cu aceste categorii sau te vei confrunta cu:
- Carențe de nutrienți;
- Un aport caloric prea mic.
Rezolvare
Renunțarea la regimul alimentar omnivor lasă loc la o mulțime de alte opțiuni culinare. Veganismul nu interzice rețetele elaborate și diversificate. E suficient să tragi cu ochiul la rețete vegane prezentate și explicate pe site-uri de profil.
5. Consumul de apă este insuficient
Sedentari sau hiperactivi, nu toți oamenii se hidratează corect și îndestulător. Foarte frecvent, se scuză că nu le este sete, că mănâncă destule fructe și legume, că beau mai multă apă doar dacă fac sport etc.
Situația veganului însă lasă puțin loc pentru scuze. Dieta vegană cere mai multă apă decât altele tocmai pentru că fructele, legumele, leguminoasele, rădăcinoasele conțin cantități însemnate de fibre.
Fibrele au nevoie de apă pentru a oferi maximul de beneficii sănătății:
- Un tranzit intestinal normal;
- Mai puține probleme digestive;
- Controlarea valorilor glicemiei;
- Scăderea nivelului colesterolului;
- Mai multe șanse la o greutate normală;
- Succes în dietele de slăbire.
Rezolvare
Ca să te hidratezi suficient, bea nu doar când ai percepția de sete. Distribuie cantitatea de lichide pe tot parcursul zilei, în porții de câte 200 de ml (1 pahar). Îți va fi mai ușor să previi deshidratarea și alte efecte nedorite.
Surse:
- https://www.healthline.com/nutrition/vegetarian-and-vegan-mistakes
- https://thoughtcatalog.com/krista-kot/2017/04/the-top-10-mistakes-youll-make-when-going-vegan/
- https://www.healthline.com/nutrition/vitamin-b12-benefits
- https://www.healthline.com/nutrition/vitamin-b12-deficiency-symptoms
- https://www.healthline.com/nutrition/iron-rich-plant-foods
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/287228.php