Odată cu noua formă de Coronavirus, pare-se că luna ianuarie a pus la grea încercare o-ntreagă planetă.
Au fost 31 de zile pur și simplu extenuante:
- Incendii colosale în Australia, ce au reușit să distrugă un întreg ecosistem;
- Riscuri ale unui al treilea război mondial între SUA și Iran;
- Apariția unui nou virus respirator capabil să extermine omenirea;
- Moartea basketbalistului Kobe Bryant.
Și 2020 e abia la început. Mai e timp vreo 330 de zile să se întâmple lucruri și mai grave.
Alarmă Coronavirus: Cum se prezintă situația în lume?
Știrile de actualitate au adus în prim-plan câte puțin din fiecare tragedie menționată anterior (se adaugă și altele), atât cât să ajungă pe tot anul.
Potrivit publicației de știri în timp real CBS News, numărul persoanelor bolnave continuă să crească, la fel ca numărul deceselor, din păcate. Fiecare update adaugă noi suflete răpuse de virusul ucigaș.
Sâmbătă, 1 februarie, se confirmă aproape 12.000 de cazuri în lume, virusul trecând granițele a peste 20 de state. Doar în China, cifra îmbolnăvirilor se apropie de 11.800, în timp ce alte noi îmbolnăviri se semnalează în SUA și Germania.
Până în prezent, virusul mortal a făcut cel puțin 260 de victime umane, toate din China, majoritatea rezidente în provincia Hubei.
Orașul Wuhan, provincia Hubei, este locul unde la sfârșitul lui decembrie 2019 s-au identificat primele cazuri ale noului Coronavirus (2019-nCoV). Într-o primă fază, au fost semnalați pacienți cu forme grave de boli pulmonare, analizele ducând apoi la descoperirea agentului infecțios viral cu potențial letal.
Ulterior, pentru a reduce riscurile de răspândire a patogenului, guvernul statului chinez a dispus izolarea zonei-focar de infecție și a numeroase alte regiuni. De asemenea, a inițiat diverse alte măsuri pentru siguranța populației.
Adevărul este însă că pentru mulți a fost sau va fi în continuare prea târziu.
Răspândirea noului Coronavirus se explică și prin izolarea lui tardivă
Prezența agentului viral periculos se confirmă cu certitudine abia în ultimele zile ale anului 2019. Și numai începând cu 20 ianuarie anul curent, autoritățile chineze declară că ar fi la cunoștință cu diverse cazuri de contaminare de la o ființă umana la alta.
Din câte rezultă, virusul a infectat mai întâi unele specii de animale, transmițându-se ulterior și ”rasei superioare”.
În cele aproximativ 3 săptămâni câte au trecut de la descoperirea virusului până la analizele aprofundate ce au dovedit transmiterea între ființele umane, nicăieri în China nu s-a dat curs vreunei măsuri particulare de precauție.
Înseamnă că în tot acest răstimp, în orașul Wuhan și-n zonele limitrofe au ajuns numeroase persoane. Iar altele au plecat, posibil infectate, ducând cu ele mai departe și virusul letal, fără să aibă habar de ”încărcătura clandestină” purtată.
Nici nu e de mirare dacă nu și-au dat seama de pericolul nevăzut care le atacă sistemul respirator.
Virusul 2019-nCoV face parte din familia Coronaviridae și nu-și face simțită prezența în corpul gazdei din primele ore. Pot trece până la 7 zile din momentul contaminării până la cele dintâi simptome specifice și până când poate pătrunde în aparatul respirator al altei persoane.
Cum se prezintă situația referitor la ”victimele” virusului?
Ținând cont de numărul cazurilor verificate și de răspândirea virusului în zeci de țări deja, realitatea se prezintă mai puțin infiorătoare decât pare la prima vedere. Până pe 31 ianuarie 2020, mai puțin de 1 persoană din 40 infectate a pierdut lupta cu agentul patogen.
Statisticile de până acum arată că rata mortalității pentru agentul 2019-nCoV este inferioară comparativ cu alte tipuri de Coronavirus din trecut, mult mai periculoase, anume MERS și SARS.
- MERS-CoV (Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus) devine letal pentru circa 33 – 40 % dintre bolnavi;
- SARS (Severe Acute Respiratory Syndrome) face ca decesul să survină la circa 1 dintre 10 persoane contagiate.
Un fapt concret este sănătatea precară a victimelor. Potrivit declarațiilor venite din partea directorului general OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Tedros Ghebreyesus, mulți dintre decedați sunt persoane în etate.
Aceștia, la data infectării, sufereau deja de patologii cronice, precum hipertensiune, diabet, ciroză hepatică sau Parkinson. Ceea ce a reușit virusul a fost să agraveze simptomele afecțiunilor și să compromită sistemul imunitar.
Cu toate că nu există încă un vaccin, pe lângă atâtea știri descurajante, vine și una promițătoare.
Cel puțin până acum, după cum arată evoluția maladiei, virusul are un potențial letal cu precădere printre vârstnici și bolnavi cronici. Impactul asupra copiilor, tinerilor și persoanelor de vârstă medie este minor. La fel, și asupra celor fără probleme majore de sănătate.
